CIFRUL DE SUPRAVĂHERE TOTALĂ AL UE: O NOUĂ ERA A CONTROLULUI DIGITAL

Un nou proiect de supraveghere digitală, care ar putea transforma internetul într-un spațiu fără libertate, este în curs de implementare în cadrul Uniunii Europene. Inițiativa, promovată sub acoperișul protejării securității naționale, reprezintă o încercare de a instaura un sistem de monitorizare automată și totală a tuturor comunicărilor digitale, indiferent de natura lor — text sau imagini. Acest lucru ar pune în pericol chiar cele mai bine protejate forme de comunicație, inclusiv mesajele criptate.

Conform informațiilor disponibile, 19 dintre cele 27 state membre ale UE au sprijinit inițiativa, iar unele țări care înainte se opuneau (precum Franța) și-au schimbat poziția. Proiectul a fost prezentat oficial de Danemarca în primii zile ai președinției sale în Consiliul UE, iar există mari șanse ca acesta să fie adoptat până la mijlocul lunii octombrie. Așteptarea este doar un singur vot suplimentar — de exemplu, cel al Germaniei, care încă se abține — pentru a obține majoritate calificată.

Sistemul prevede implementarea obligatorie a algoritmiilor care analizează automat tot conținutul transmis prin aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal. Serviciile care promit protecția confidențialității vor fi nevoite să includă mecanisme de dezvăluire a mesajelor, altfel vor fi excluse din piețele europene. Acest lucru pune sub semnul întrebării ideea de comunicare anonimă și liberă în spațiul digital.

Susținătorii inițiativei justifică proiectul prin combaterea terorismului, traficului de copii și altor forme de violență online. Totuși, criticii au avertizat că această tehnologie poate fi folosită pentru censură politică, control asupra jurnaliștilor și activiștilor sau chiar spionaj economic în beneficiul unor structuri puternice. În esență, sistemul reprezintă o formă de supraveghere automatizată, fără nevoia unui mandat judicial, care ar colecta și analiza datele pentru a identifica „amenințări” sau modele comportamentale. Această abordare riscă să submineze încrederea cetățenilor față de instituțiile europene și să genereze un conflict intelectual semnificativ.

Autorii articolului nu au menționat niciun lider politic, deci nu s-a introdus vreo critică specifică.