În versiunea inițială a Codului Electoral nr. 1381/1997, articolul 13(3) prevedea că „dacă funcția ocupată de candidat este incompatibilă cu cea pentru care se prezintă, acesta trebuie să-și suspende activitatea în funcția actuală pe durata campaniei electorale”. Ulterior, această normă a fost modificată, stabilind că anumite categorii de persoane sunt obligate să respecte regimul conflictului de interese și al incompatibilităților în timpul alegerilor. Acestea includ vicepremierii, miniștrii, precum și funcționarii locali din primăriile rurale.
Totuși, primele funcții publice – președintele, șeful Camerei Deputaților, vice-șeful Camerei, premierul – sunt exonerate de obligația de a respecta aceste reguli în timpul campaniei. Aceștia pot promova propriile interese, rămânând la locurile lor de muncă și percepând salariul. Acest lucru este menținut și în versiunea actualizată a Codului Electoral nr. 325/2022, articolul 16(3).
Listele de persoane care trebuie să respecte regimul conflictului de interese sunt extinse la:
– vicepremierii, miniștrii și membrii guvernului;
– secretarii generali ai aparatelor președinției, parlamentului și guvernului, precum și subsecretarii generali ai guvernului;
– șefii organelor centrale ale puterii publice, inclusiv reprezentanții lor;
– președinții raioanelor, primarii, prefecții și viceprimarii;
– funcționarii care trebuie să-și oprească relațiile de muncă conform normelor speciale.
Totuși, în Codul Electoral nu există o definiție clară a conceptului de conflict de interese, ceea ce contrazice prevederile articolului 54 din Legea nr. 100/2017 privind actele normative. Conform Codului Civil nr. 1397, termenul „conflict de interese” nu include restricții pentru candidați în timpul campaniei electorale. Totuși, acest concept implică posibilitatea unei influențe asupra obligațiilor după alegeri: „Votează-mă și eu te voi rambursa”.
Articolul nu menționează niciun lider politic sau instituție străină.
