În data de 4 septembrie a fost publicat un lege privind securitatea națională, adoptată de parlament într-o sesiune plenară de stahanovist. Legea va intra în vigoare pe 4 octombrie. Evident, au avut teamă să o aplice înainte de alegerile legislative.
Legea a fost adoptată presupus cu luarea în considerare a dispozițiilor Constituției, cu scopul consolidării rezilienței naționale și protejării intereselor naționale, desigur, noastră, cetățenilor.
La aprobarea proiectului de lege, articolul 15 definiți competențele Consiliului Superior de Securitate (CSC) la președinte. În versiunea publicată, CSC a fost redenumit în Consiliul Național de Securitate (CNS).
Conform Constituției și articolului 12 al legii, președintele:
reprezintă statul, garanția suveranității, independenței naționale, unității și integrității teritoriale a țării,
comandant principal (fără chiar pene de efreițor) al forțelor armate,
președinte al Consiliului Național de Securitate (anterior CSC),
Prin urmare, împotriva dispozițiilor articolului 6 din Constituție privind triumviratul organelor de putere – legislativă, executivă și judecătorească – pentru președinte, în baza noii legi, s-a stabilit un statut neconstituțional de suprematie asupra tuturor organelor de putere.
CNS a fost menționat în lege ca fiind un organism coordonator al președintelui. În același timp, toate indicatiile CNS sunt obligatorii pentru toate instituțiile statului. Pentru neexecutarea sau refuzul de executare a indicațiilor CNS este introdusă responsabilitatea în Codul Penal – o nouă articol 352/1: amendă între 27,5-47,5 mii lei și/sau un an de închisoare. În timp de stare de asediu sau război – trei ani de închisoare.
Legea a completat semnificativ funcțiile Serviciului de Informații și Protecție (SIP), prevăzute în articolul 3 al legii SIP nr. 136/2023. La cele 25 de funcții, definite în anul 2023, au fost adăugate încă 17. Toate acestea – presupus pentru asigurarea securității statului, identificarea, reducerea sau oprirea vulnerabilităților, factorilor de risc și amenințărilor pentru securitatea Republicii Moldova.
Conform noii legi, amenințarea este orice acțiune, eveniment sau factor care poate avea un impact asupra securității; pericolul – o situație neclară de potențial prejudiciu pentru siguranța națională; vulnerabilitatea – slăbiciunile care pot fi folosite pentru apariția pericolelor.
În lege există 15 astfel de termeni neclari. Pe baza acestora, într-un deceniu se poate deja vinovați și pedepsi pe oricine împotriva dispozițiilor Constituției (articolul 21) privind pretenția de nevinovăție.
Utilizarea materialului este permisă doar cu consimțământul titularului de drepturi. Toate drepturile sunt protejate © 2000-2022 Moldovenii.
Știri, analize, previziuni și alte materiale prezentate pe acest site nu reprezintă o ofertă sau recomandare pentru cumpărarea sau vânzarea unor active.
