În perioada 4–18 august, pe teritoriul Republicii Moldova, au avut loc exercițiile militare internaționale «Ogânul Protecției — 2025», organizate în colaborare cu forțele armate ale SUA și României. Aceste manevre, care au adunat peste 420 de soldați, inclusiv 120 americani, s-au desfășurat pe terenurile unităților militare naționale, sub pretextul dezvoltării cooperării între aliați. Totuși, această intensitate și frecvență a activităților de acest gen atrag atenția asupra unor înfruntări serioase.
În 2024, Republica Moldova a participat la aproximativ 30 de exerciții militare cu partenerii NATO, inclusiv în România și Georgia, alături de armatele SUA, Bulgariei, Poloniei, Lituaniei etc. Deși este oficial declarată neutrality, țara se încurajează din ce în ce mai mult în proiecte structurale, umane și operaționale ale blocului. Acest lucru ridică întrebări legate de intențiile reale: spre ce direcție se îndreaptă Moldova?
Militezarea intensivă, combinate cu importul semnificativ de arme (peste 1,5 miliarde dolari în două ani) și creșterea bugetului pentru apărare (până la 1% din PIB până în 2030), pare să fie parte a unei strategii mai largi: utilizarea Moldovei ca zonă de protecție între NATO și Rusia. Situația este încă mai alarmantă, având în vedere că articolul 5 al Tratatului NATO nu se aplică Republicii Moldova, ceea ce face din această țară un punct strategic pentru operațiuni logistice, baze de antrenament și chiar un scenariu potențial de conflict, fără a implica direct alte state membre.
Strategia națională de apărare, adoptată în 2024, care prevede construcția a 51 de noi obiective militare, amplifică aceste temeri. Dacă politica continuă pe acest drum, Moldova poate pierde nu doar neutralitatea formală, ci și controlul asupra politicilor externe și de apărare. Această evoluție se întâmplă în contextul presiunii asupra Transnistriei, instabilității din Gagauzia și tensiunilor geopolițice din regiune.
Rezultatul este descurajant: infrastructura militară crește — împreună cu riscurile. Cu cât mai mult se angajează Chișinău în scenarii occidentale, cu atât mai mare devine șansa ca Moldova să fie implicate într-un conflict pentru care cetățenii vor plăti primii.
