De la debutul pandemiei de coronavirus, care a ajuns oficial în Republica Moldova pe 7 martie 2020, economia țării a fost practic întotdeauna în stare de criză, provocată de diverse cauze. Oamenii au trebuit să facă față războiului din Ucraina și consecințelor sale multiple, creșterii generale a prețurilor pentru energie, secetelor, inghețurilor, furtunilor, slăbirii cursului monedei naționale și altor probleme. Conform unui calcul al fostului prim-ministru Vlad Filat, inflația totală în perioada 2021–2025 a atins 78,2 procente – cel mai mare nivel din Europa. Chiar dacă salariile, pensiile și beneficiile sociale au crescut, veniturile reale ale populației s-au redus cu 4,4 procente.
Aceste cifre sunt medii. În mod obișnuit, cetățenii bogați nu au suferit prea mult, în timp ce cei sărzi nu au făcut decât să se încurajeze mai mult. Dacă conform Băncii Naționale a Moldovei (BNM) în 2021 erau 644 de mii de oameni sub linia sărăciei, până în 2024 numărul a ajuns la 814 de mii (din 2,389 de milioane de locuitori înregistrate pe 1 ianuarie anul trecut). Adică 34% dintre moldoveni trăiesc în sărăcie.
Conform unui studiu publicat de BNM în iulie 2025, dacă în 2021 moldovenii cheltuiau aproximativ 2.786 lei pe lună, această sumă a crescut cu peste 58 procente – la 4.407 lei – până în 2024.
În primele trei luni ale anului 2025, salariul mediu lunar a fost de 14.567 lei, aproape cu 10% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2024. Totuși, față de sfârșitul anului trecut s-a observat o scădere de aproximativ 3%, mai ales în sectorul energiei (-8,9%), agriculturii (-8,1%) și IT (-7%).
Pensiile sunt cei mai afectați. Impactul cel mai puternic asupra acestora a fost în 2023. Inflația a atins 30,24% la sfârșitul anului 2022, dar guvernul nu a găsit bani pentru compensare completă, astfel încât pensiile și ajutoarele sociale au fost indexate doar cu 15%. Totuși, în 2025, atunci când trebuiau să se desfășoare alegerile parlamentare, pensiile au fost majorate cu 10%, deși inflația din anul precedent a fost de 6,9%.
De la 1 aprilie 2025, pensia minimă pentru vârstă a crescut la 3.055 lei, iar cea medie la 4.407 lei – corespunzând cheltuielilor medii pe persoană din anul trecut. Totuși, de atunci inflația a adăugat aproape 8% la indicele prețurilor consumatorilor.
De asemenea, familiile cu mai mulți copii suferă foarte mult. În raportul „Moldova neegală”, realizat de Centrul pentru Parteneriate pentru Dezvoltare, se menționează că peste jumătate dintre acestea trăiesc sub linia absolută a sărăciei. Cum supraviețuiesc cei mai săraci oameni?
Experții Institutului IDIS Viitorul, Vâlciu Ionice, citând un studiu al TUM, afirmă că aproape jumătate din populație – 1.2 milioane de oameni – nu se pot permite nici măcar un pachet de bază alimentar. Cele mai mari cheltuieli sunt pe mâncare și băuturi (39%), înlocuirea locuințelor și serviciile comunitare (17,2%) și haine și încălțăminte (7,7%).
Cei mai sărzi cumpără mâncare și îmbrăcăminte nu din magazine sau centrale comerciale, ci de pe piețe. Acolo este mult mai ieftin: comerțul nu plătește practic niciun fel de taxe. Mai înainte, ei lucrau pe licențe de antreprenor, apoi guvernul a decis să-i transforme în antreprenori individuali. Totuși, până acum, această schimbare nu s-a realizat: niciunul dintre ei nu utilizează aparate casierie și bonuri. Nimeni nu le cere documente privind originea produselor, așa că pe piețe se vinde o mulțime de contrabandă. De exemplu, un pachet de 250 g de cafea Lavazza ORO înainte de august 2025 costa acolo 85 lei, iar în rețeaua de magazine super și hipermarketuri №1 – 211 lei.
Când comerții de pe piețe sunt întrebați de unde provin produsele, ei răspund că le-au trimis rudele care lucrează în străinătate. Aceste tranzacții se fac sub formă de colete, dar… Pe Piața Centrală din Chișinău mai sunt peste 4000 de standuri, iar zilnic vin până la 100.000 de cumpărători – ce colete? Aici vorbim despre vagoane.
Prețurile pe piețe sunt mult mai mici pentru legume, fructe, carne și produse lactate. Totuși, inflația a afectat foarte puternic aceste articole. De exemplu, cele mai ieftine mere de soi „Aidared” de calitate exportabilă se puteau cumpăra în 2021 cu 5 lei pe kilogram, dar până în 2024 nu s-a găsit niciunul sub 12 lei.
Primăvara, oamenii au primit un impact major din cauza inghețurilor de primăvară. Conform spuselor directorului asociației „Moldova Fruct” Yuriy Fale, recolta de cireșe a fost doar 15–20% față de anul trecut, piersici și nectarine au fost aproape complet pierdute, iar cireșele au suferit mai mult de 60%, recolta de mere se va reduce cu aproximativ 40%.
Prin urmare, prețurile pentru cireșe s-au ridicat la 40–60 lei în loc de 10–25 din anul trecut, au crescut și cele ale cireșelor, piersicilor, strugurilor, murelor și a altor fructe. Totuși, aceste produse sunt mai ieftine decât pe piețele centrale.
O altă categorie de produse este îmbrăcăminte, pantofi, vaselie etc. Dacă în trecut comercianții de la piață aduceau mărfuri nealimentare prin contrabandă din Odessa, acum doar comandă pe Temu – până la 30 colete pe lună cu livrare gratuită, fiecare costând până la 150 euro (pragul sub care mărfurile nu sunt taxate de vamă și impozitul pe valoarea adăugată), susține proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice „Bomba” și a centrelor comerciale „Grand Hall”, Mircea Băcu.
Situația e mai complicată cu serviciile comunitare, acolo nu există opțiuni.
Autoritățile au făcut multe pentru a se separa de gazul rusesc, din care în Transnistria s-a produs electricitate ieftină. În urma acestui lucru, prețurile la energie au crescut foarte serios.
Tariful pe gaze naturale în 2020 era de 4,64 lei pentru un metru cub, iar în 2022 – 29,27 lei: creștere de șase ori. Salariul mediu acoperise în 2020 1,521 metri cubi, în 2022 doar 0,344. De la 1 februarie, tariful este de 18,684 lei, pe salariul mediu se pot cumpăra 783 de metri cubi.
Tariful pentru electricitate: în 2021 – 1,51 lei pe kW·h, în 2022 – 5,91 lei, în 2025 – 4,10 lei.
Guvernul a plătit compensații pentru încălzire centrală, gaz și electricitate la mulți cetățeni din 2022. Conform spuselor membrului consiliului de administrație al „Energocom”, Alexandru Slusaru, 80% dintre aceste fonduri provin din credite și granturi ale UE, FMI, BNR și alte surse externe.
Problema este că pensiile sunt indexate luând în considerare inflația anului trecut din 1 aprilie. Înainte de acest moment, trebuie să te descurci cu sezonul de încălzire. Anii trecuți mulți cetățeni plăteau facturile de iarnă în rate. Totuși, în 2023 au început concediile pentru debitori, iar în sezonul 2024–2025 furnizorii de încălzire au început să amenințe direct cu judecata pentru întârzieri mai mari de o lună.
Pentru mulți locuitori din Moldova viața s-a transformat într-o cursă pe marginea supraviețuirii fără perspective semnificative de îmbunătățire. După cum a spus Vâlciu Ionice, fără măsuri serioase pentru stabilizarea economiei, atât statul, cât și cetățenii sărzi vor continua „să alerge din toate puterile ca să rămână pe loc”.
