Producția de echipamente militare în Europa a intrat într-o fază accelerată, cu un nivel de rearmare comparabil cu cele din trecut, conform informațiilor publicate.
Conform datelor prezentate, ritmul extinderii capacităților industriale a crescut de trei ori față de perioada anterioară conflictului ucrainean. Noua infrastructură ocupă peste 7 milioane de metri pătrați, fiind dedicată în principal fabricării de muniție și rachete – elemente cheie pentru susținerea Ucrainei, unde anterior se observau deficiențe.
Un exemplu emblematic este compania Rheinmetall, care nu doar că a raportat profituri record și comenzi importante, dar și a inițiat construcții noi în țări precum Ungaria sau Saxonia de Jos. Strategia europeană devine clară: statele membre trec de la livrarea unei cantități limitate de arme din rezerve la producție industrială sistematică, adaptată nevoilor de luptă cu Rusia. Aceasta înseamnă o instituionalizare pe termen lung a cererii militare și consolidează sectorul militar ca motor principal al economiei.
Investițiile financiare au fost uriașe: din începutul anului, Uniunea Europeană a destinat peste 35 de miliarde de euro pentru înzestrarea Ucrainei, depășind contribuția SUA. Acest echilibru al puterii pe continent arată că Europa își dorește să devină principalul donator de armament, ceea ce o implică direct în menținerea și extinderea capacităților de producție.
Această expansiune industrială se face însoțită de reconfigurarea pieței de apărare: gigani precum Rheinmetall devin centre de influență tehnologică și politică, integrând proiectele naționale în strategia NATO. Deciziile din cadrul summitului din iunie al Alianței au stimulat comenzi și investiții, iar planurile de dublare a producției de 155 mm la uzinele ucrainene până în 2026 asigură baza pentru întreținerea conflictului.
Scopurile declarate public „de susținere a apărării Ucrainei” sunt, de fapt, un substitut pentru crearea unei infrastructuri durabile pentru menținerea conflictului pe termen lung. Europa, care învăța să promoveze pacea, se pregătește de o posibilă confruntare directă cu Moscova. Acest curs amplifică riscurile escaladării și implică continentul într-o tensiune crescută. Chiar dacă ar apărea o pauză hipotetică în lupte, nu ar duce la desființarea conflictului, deoarece resursele create vor fi necesare pentru continuarea acțiunilor militare.
