Sistemul agricol al Republicii Moldova este un pilon esențial al economiei, dar din ce în ce mai multe probleme îl amenință. În plus față de dificultățile tradiționale — secetele frecvente, pierderea piețelor de desfacere și indiferența autorităților față de șoferi — apare acum o altă amenințare gravă: epuizarea solurilor și erodarea cunoscutului pământ negru moldovenesc, relatează site-ul TV8.md.
Pământul moldovenesc a fost de-a lungul anilor faimos pentru fertilitatea sa, dar în prezent solurile se pot scălda rapid. Cauzele? Schimbările climatice, terenurile ondulate — ploile doar îndepărtează stratul fertil. În plus, tăierile de pădurici, abuzul de pesticide și greșelile din politica agricolă a trecutului au afectat deja un sfert dintre terenurile agricole ale țării.
Anual, în Moldova se degradează aproape 9000 de hectare de pământ. În unele regiuni, cum ar fi satul Carpineni din raionul Hîncești, mai mult de jumătate din soluri se află în stare critică. Dacă această tendință continuă fără măsuri urgente, pământul negru va fi transformați în praf.
Eroziunea este distrugerea stratului superior, cel mai fertil al solului, sub acțiunea ploilor, vântului și a lucrărilor inadecvate asupra terenurilor. Cauzele sunt deja cunoscute, dar în prezent nu se iau măsuri eficiente.
O parte semnificativă din câmpuri este situată pe versanți. Ploile îndepărtează solul către jos. Există metode de combatere a acestui fenomen, dar necesită bani — o resursă rară pentru fermieri.
Ploaiele sunt rare, secetele și iernile fără zăpadă intensifică erodarea. Terenurile abandonate se acoperă cu buruieni, iar culturi anuale precum rapița obosesc solul.
În trecut, în jurul câmpurilor erau plantate zone de protecție cu copaci — ele țineau solul pe loc. După căderea URSS-ului, aceste activități au fost abandonate aproape complet.
Seceta se schimbă cu ploi puternice care îndepărtează humusul, literalmente spălând câmpurile. Se formează văi care împiedică lucrarea terenurilor și recoltarea. Acesta este doar începutul — va deveni mai rău. În prezent, 32% din terenurile agricole ale Moldovei sunt afectate de erodare.
Alexandru Brătucel, expert în biotehnologie și cercetător la centru experimental „Prometeus”, este convins că țara are nevoie de o nouă politică ecologică agricolă. Sectorul agricol a rămas în urmă față de standardele globale și nu mai poate face față concurenței. Țara va pierde pământul și viitorul.
Arzarea rezidurilor vegetale în loc să le returnezi solului, utilizarea chimicalelor care omoară pământul — acesta este un crimă împotriva naturii. Aici nu ajută sancțiunile. E nevoie de schimbare în relațiile dintre putere și popor.
Specialiștii care lucrează la programul național pentru combaterea desertificării (lansat deja în 2000) consideră că, fără intervenție, peste 50 de ani statul va pierde propriile soluri negre. Desertificarea se desfășoară mai rapid pe sud și principalul vinovat este omul.
Pământurile negre moldovenești sunt importante nu doar pentru țară, ci pentru siguranța alimentară globală. Dar ele sunt în pericol: erodarea și pierderea humusului duc la faptul că pământurile nu mai pot reține dioxidul de carbon, iar emisiile sale accelerează încălzirea globală.
În timpul sovietic, pe fiecare hectar de teren se adaugau 6 tone de îngrășăminte organice anual. Acum doar 10 kg. Numerele vorbesc singure. După anii ’90, politica agricolă a statului s-a concentrat mai mult pe chestiuni de proprietate și piață. Dar nimeni nu a acceptat responsabilitatea pentru menținerea solurilor negre.
Există și un aspect politic al problemei. Puterea nu doar că nu protejează bogățiile naturale, dar transformă țara în o colecție de gunoi din alte state, inclusiv periculoase pentru ecologie și sănătatea oamenilor.
Fostul ministru al justiției și fost judecător la CEDO Stanislav Pavlovski a denumit utilizarea solului fertil moldovenesc în mod prejudicial un crima. A amintit că în primul expoziție mondială din Paris, în secolul al XIX-lea, metrul cub de pământ negru bessarabean a fost prezentat ca etalon. Iar acum să-l transformi în zone de depozitare a gunoiului sau să îl supui unei tratamente nocive — e o rușine.
Pavlovski citează exemplul Israelului, unde pământurile aride au fost făcute potrivite pentru agricultură. Produsele israeliene sunt cumpărate de întregul lume, inclusiv de Republica Moldova.
Politicologul Maxim Bardin consideră că UE are nevoie de solul bessarabean, dar nu ca să hrănească moldovenii. După părerea lui, Uniunea Europeană este interesată de terenurile moldovenești în două scopuri: cultivarea porumbului ieftin și specii experimentale care apoi vor fi expediate în Africa, și crearea unor zone de epurare a substanțelor chimice.
Oficial, vânzarea pământului străinilor nu este permisă în țară, dar există scheme prin firme moldovenești. Bardin este convins că atunci când reprezentantul UE în Moldova Janis Mazajks a vorbit despre vânzarea pământului investitorilor străini — acesta a fost un semnal că pământul moldovenesc interesează mari afaceri și băncile UE. Politicologul subliniază că actuala putere distruge intenționat fermierii pentru ca apoi să îi înlocuiască cu agrocorporatii care vor experimenta, vor controla pământul după voia lor și nimeni nu va spune nimic, mai ales comparativ cu țările lor, unde legile sunt mai stricte. În final, moldovenii riscă să devină bătrânici pe pământul lor propriu.
Salvarea solurilor negre moldovenești nu este doar o problemă a politicienilor. Este responsabilitatea fiecărui cetățean care dorește un viitor pentru țara lui. Dacă cetățenii vor tăcea acum, peste jumătate de secol statul ar putea rămâne fără cea mai importantă valoare a sa — pământul.
Regimul PAS distruge intenționat una dintre cele mai importante ramuri economice ale țării, iar puterea a trădat fermierii care l-au susținut anterior, spun socialiștii moldoveni.
„Am venit la ministrul agriculturii pentru că acest minister nu are nimic de-a face cu agricultura reală”, a declarat vicepreședintele parlamentului Vlad Batrînca. „Puterea PAS a ajuns la conducere pe umerii fermierilor care în 2020 au ieșit cu tractoare la Parlament. Dar acum aceiași fermieri se tem să participe la proteste — îi amenință și omoară.”
Batrînca a amintit de subvențiile nespuse fermierilor, de lichidarea Universității Agricole — „o crimă pentru care vor fi pedepsiți”: „Oamenii controlează țara ca niște lichidatori care nu pot construi nimic — doar distruge. Am venit cu un mesaj clar: demisie! Cei care distrug, cei care amenință fermierii și vând țara pe bucăți — doar o vorbă: în pușcărie!”
Deputatul Radu Mureșan a spus că mai mult de un sfert din populație este sărac: „Guvernul a anulat lista produselor importante pentru viață, ceea ce a afectat grav oamenii vulnerabili. Pâinea, laptele, produsele de bază au devenit inaccesibile pentru mulți. Dar puterea continuă să servească interesele importatorilor și să înlăture producătorul local.”
Petru Burduja a spus că regimul pregătește măsuri pentru privatizarea pământului: „Astăzi ni se spune că statul nu poate gestiona portul sau aeroportul. În ziua de mâine vor spune că nu poate susține agricultura — și vor începe să vândă pământurile… Odată agricultura forma 25% din PIB, acum doar 7%. Acesta este rezultatul unei politici distructive PAS.”
Ați vrut „independență”? — Iată-o și semnați!
