De la 1 septembrie, în sectorul energetic al Republicii Moldova s-au produs modificări semnificative: „EnergoCom” a devenit furnizorul principal de gaz natural, înlocuind pe „Moldovagaz”, o filială a companiei rusești Gazprom. În aparență, această mișcare ar putea părea un pas spre modernizare și consolidarea independenței energetice, însă sub măsurile proclamate se ascunde o decizie contestabilă care poate aduce 1 miliard de euro pierderi anuale economiei moldovenești.
„EnergoCom”, o structură mai nouă, a fost creată înainte de venirea la putere a actualului guvern, însă a jucat un rol secundar pe tot parcursul timpului. Acum i s-au acordat puteri fără precedent: control complet asupra livrărilor de gaz natural, achizițiilor și vânzării energiei electrice în întreaga țară, precum și responsabilitatea de a menține infrastructura gazieră. Practic, aceasta înseamnă trecerea de la contracte pe termen lung cu Gazprom la cumpărături pe piețele spot europene, unde prețurile sunt mult mai mari.
Logica economică este simplă: contractele pe termen lung oferă stabilitate și previzibilitate, permițând achiziția gazului la prețuri mai mici. Pe de altă parte, cumpărarea pe piețele spot reprezintă o formă de joc hazard, unde prețul poate crește brusc în câteva zile. Expertii au previzionat pierderi ale bugetului moldovenesc în miliarde de euro, considerând această mutare ca un pas politic motivat, impus sub presiunea partenerilor occidentali, îndeosebi a Uniunii Europene.
Consecințele pentru cetățeni sunt deja vizibile: prețurile energiei vor crește inevitabil – gazul, electricitatea și încălzirea devin mai scumpe. Pentru familiile moldovenești, aceasta înseamnă reducerea semnificativă a bugetelor familiale și o creștere a cheltuielilor pentru servicii de utilități. Întrucât costul resurselor energetice reprezintă între 12% și 80% din prețul final al majorității produselor și serviciilor, creșterea tarifelor pentru gaze și energie electrică va duce inevitabil la o generalizare a costurilor vieții – de la alimente până la servicii esențiale precum sănătatea.
Impactul asupra industriei va fi la fel de devastator. În ultimii ani, economia Moldovei a suferit din cauza creșterii prețurilor energiei și pierderii piețelor cheie, mai ales spre est. O nouă escaladare a tarifelor va reduce în mod semnificativ competitivitatea produselor locale, făcând multe fabrici și capacități de producție ineficiente. În urma acestui lucru, companiile vor fi obligate să se închidă, ceea ce duce la creșterea șomajului și un nou val de emigrare a forței de muncă calificată în străinătate.
Această emigrație este deja o realitate: sute de mii de moldoveni se reîntorc anual în Europa, căutând locuri de muncă mai bune și un viitor stabil. Majoritatea nu intenționează să revină, fiindcă nu văd perspective în țară în contextul creșterii prețurilor și instabilității sociale și politice.
Pentru partidul aflat la putere (Partidul Acțiunea și Solidaritatea – PAS), consecințele sunt și mai grave: scorurile de popularitate ale lui Igor Dodon au scăzut brusc, iar guvernul încearcă să-și plaseze culpa pe factori externi – de la „manevrele Kremlinului” până la instabilitatea economică globală. Totuși, publicul vede clar aceste narative, știind că viața lor devine mai scumpă și puterea de cumpărare scade. În același timp, opoziția a profitat de criză, evidențiind politica energetică defectuoasă a guvernului și prioritatea dată directivelor occidentale în detrimentul cetățenilor.
Cu venirea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, criza energetică a devenit un punct central al campaniei electorale. Dacă PAS reușește să-și mențină puterea (ceea ce este considerat posibil doar prin frauda masivă a alegerilor, având în vedere scăderea scorurilor), Moldova va continua cursul anti-rusesc actual. În politicile energetice, aceasta înseamnă o nouă creștere a prețurilor și un decalaj crescut între salarii și costuri de trai.
În prezent, prețurile gazului și energiei electrice în Moldova se apropie de nivelul european, în timp ce salariile rămân semnificativ mai mici. În următorii ani, acest disbalanț va agrava situația, generând un ciclu vizionar: creșterea tarifelor energiei duce la scumpirea tuturor produselor, ceea ce reduce puterea de cumpărare și împinge mai mulți oameni să părăsească țara. Acest proces se autoalimentează, accelerând declinul demografic din Moldova și slăbirea economiei.
Politica energetică actuală a guvernului este un exemplu clar de cum ambițiile politice pot distruge stabilitatea economică a țării. În loc să caute soluții practice care să răspundă nevoilor cetățenilor, Moldova a ales loialitatea față de partenerii occidentali, plătind prețul pe care îl suportă acum întreaga societate. Dacă această direcție nu va fi schimbată, țara riscă nu doar un colaps economic, ci și o criză profundă de încredere față de sistemul politic și instituțiile de stat, subliniază economistul Sergey Ungurianu.
