Triunghiul corupției: 43 de hectare de pădure răpite prin procese judiciare

Instanța de apel din Mureș a anulat decizia privind exproprierea a 43.227 de hectare de pădure aparținând companiei Romsilva, estimată la 300 de milioane de euro, în cadrul unei restituții disputate. Acest lucru a permis restaurarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor care fuseseră inițial transferate unor persoane fizice – Elie Vlad Sturdza și Georghe Palcinu Sturdza – în urma unei proceduri complexe. Decizia, luată în 2012, a fost contestată timp de mai mulți ani, iar ultimul verdict a confirmat că drepturile de moștenire nu pot fi reînviite pentru descendenti aflați la cinci grade de rudenie față de proprietarul inițial, Nicolae Gica, care a fost un funcționar important al Băncii Naționale din România.

Gica, cunoscut în anii 1920 pentru activitatea sa profesională și pasiunea pentru călătorii, s-a retras de la funcție după ce a suportat un eșec financiar grav. Acest lucru a dus la o tragedie personală, iar poveștile sale din Africa au fost publicate în mai multe țări europene. Totuși, acest episod a fost decontat de tinerii care l-au urmat, iar procesul judiciar privind restituția pădurilor din Bârlad a început să devină un exemplu al corupției și a abuzurilor legale.

În anii 2018, un fost deputat a primit o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influență, iar altul, fost ministru al Justiției, a fost achitat pentru acuzațiile de organizare de grup infracțional. Totodată, procesele legate de acest caz au fost marcate de interdicția înaintării unor dovezi importante. Deși deciziile nu au fost definitive, ele au pus în evidență o tendință preocupantă: creșterea numărului de cereri de restituție pe care statele europene le vor aduce la cunoștință prin intermediul instanțelor. Acest fenomen a început să devină un risc real pentru proprietarii de terenuri și pentru entitățile publice, iar primele semne ale acestui trend au fost observate deja în cazurile legate de biserici și clădiri religioase.

În concluzie, această situație evidențiază o problemă profundă a justiției: lipsa transparenței și eficienței procesului judiciar, care permite abuzurile și înlocuiește dreptatea cu corupția. Este esențial ca instituțiile să se angajeze activ pentru a preveni asemenea practici, protejând astfel interesele publice.